Fătarea vacilor. Cum pot fi evitate problemele cauzate de febra laptelui
Febra laptelui sau hipocalcemia la vaci după fătare este una dintre cele mai răspândite stări patologice, care împiedică proprietarul să obțină productivitatea dorită de la vaci și provoacă cheltuieli neplanificate pentru medicamente veterinare. Potrivit surselor internaționale, hipocalcemia afectează 50-70% dintre vacile de înaltă productivitate.
Cele mai mari pierderi sunt provocate de hipocalcemia subclinică, care nu are o imagine clinică clar exprimată, dar se manifestă prin retenție placentară, metrite, deplasarea abomasului și tulburări ale funcției reproductive.
Strategia corectă de tranziție de la gestație la lactație este foarte importantă pentru productivitatea ridicată și sănătatea sistemului reproducător la vacile de lapte. Pe de altă parte, o strategie de tranziție aleasă incorect duce frecvent la pierderi economice importante pentru fermele de lapte, prin afectarea planului de producție și reproducție. De aceea, înțelegerea cauzelor și consecințelor modificărilor metabolice din perioada de tranziție este foarte importantă pentru menținerea sănătății vacilor după fătare.
La bovinele de lapte, perioada dintre 3 săptămâni înainte și 3 săptămâni după fătare se numește perioadă de tranziție. Aceasta este una dintre cele mai critice etape fiziologice, deoarece majoritatea bolilor metabolice și infecțioase apar anume în această perioadă.
Febra laptelui este cea mai răspândită tulburare metabolică la bovinele de lapte, care apare ca urmare a deficitului de calciu, cunoscut și ca hipocalcemie. Febra laptelui este cauzată de un deficit temporar de calciu (Ca) în sânge, care apare după fătare. Acest deficit apare parțial în perioada de repaus mamar târziu, când calciul este transportat către făt, și la începutul lactației, când necesarul ridicat de calciu este important pentru producerea colostrului.
De regulă, febra laptelui apare mai frecvent la vacile de lapte de înaltă productivitate, însă se pot îmbolnăvi vaci de orice vârstă.
Reglarea metabolismului calciului
La vaci, doar 8-10 g de calciu circulă în sânge, în timp ce masa principală este stocată în oase, 6000 g, și în intestin, 80-100 g. În mod normal, atunci când nivelul calciului din sânge scade, glanda paratiroidă eliberează hormonul paratiroidian (PTH). Apoi PTH acționează asupra osteoclastelor pentru a descompune și transfera Ca din oase în fluxul sanguin, cu scopul de a crește nivelul Ca în sânge. PTH acționează și asupra rinichilor, unde este activată 1,25-dihidroxivitamina D3.
1,25-dihidroxivitamina D3 stimulează rumenul să absoarbă mai mult Ca pentru menținerea unui nivel adecvat de Ca.
Mecanismul dezvoltării hipocalcemiei
După fătare începe lactația, iar laptele și colostrul elimină calciul din sânge. Unele vaci nu sunt capabile să restabilească suficient de repede concentrația de calciu în sânge. De aceea, după consumarea rezervelor de calciu începe manifestarea hipocalcemiei subclinice și clinice, adică a febrei laptelui.
Concentrația Ca în lichidul extracelular este responsabilă și pentru transmiterea impulsurilor nervoase, iar hipocalcemia duce la deschiderea spontană a canalelor ionice dependente de voltaj, ceea ce provoacă hiperactivitatea celulelor nervoase și musculare. Din acest motiv, animalele afectate de hipocalcemie clinică prezintă tremor și sunt foarte excitabile. Hipocalcemia duce, de asemenea, la scăderea tonusului muscular și a contractilității multor organe, inclusiv a sistemului cardiovascular.
Factori care provoacă dezvoltarea hipocalcemiei la vaci
Vârsta vacii este un factor important, deoarece riscul de febră a laptelui crește cu aproximativ 9% la fiecare lactație. Hipocalcemia după fătare apare mai frecvent la vacile de înaltă productivitate, care produc o cantitate mare de colostru. Predispoziția anumitor rase, de exemplu rasa Jersey, în anumite condiții poate fi mai mare pentru dezvoltarea hipocalcemiei chiar decât la rasa Holstein. Totuși, principalul factor declanșator al apariției febrei laptelui este rația animalului.
După fătare, consumul de furaj scade, iar prin urmare scade și consumul de calciu. Resorbția calciului din oase este inhibată atunci când vacilor li se administrează furaje cu nivel ridicat de cationi, de exemplu furaje cu conținut ridicat de potasiu (K) și sodiu (Na). Vaca nu trebuie să primească nici o dietă cu nivel ridicat de calciu (Ca) în perioada de repaus mamar, deoarece aceasta reduce capacitatea de mobilizare a calciului din oase.
Magneziul (Mg) influențează și absorbția calciului în intestin, iar conținutul scăzut de magneziu reduce absorbția calciului. În cele din urmă, creșterea nivelului de estrogen asociată cu fătarea inhibă mobilizarea calciului.
Profilaxia hipocalcemiei la vaci constă într-o strategie corectă de furajare a vacilor cu 3 săptămâni înainte de fătare.
Există trei abordări principale în furajare:
- Rații cu conținut scăzut de calciu. Deși acest lucru reduce cazurile de hipocalcemie, metoda este dificil de aplicat în fermă. Regula principală este asigurarea a mai puțin de 20 g de calciu disponibil. Aceste rații conțin adesea furaje de calitate foarte scăzută, ceea ce poate limita consumul de substanță uscată.
- Rații cu conținut scăzut de potasiu. Adăugarea furajelor cu conținut scăzut de potasiu, de exemplu siloz de porumb, în rațiile pentru vacile de lapte poate reduce probabilitatea hipocalcemiei clinice, dar nu și a hipocalcemiei subclinice. Modificările balanței cation-anion (DCAB) pot fi insuficient de mari pentru a provoca acidoză metabolică și pentru a preveni scăderea subclinică a concentrației de calciu în sânge.
- Administrarea sărurilor anionice timp de 21 de zile înainte de fătare. Aceasta este cea mai eficientă strategie de profilaxie a hipocalcemiei. Rațiile trebuie formulate astfel încât să se obțină un DCAB negativ de la -10 până la -15 mEq/100 g de substanță uscată, folosind cele mai palatabile suplimente minerale anionice. Din punct de vedere economic, aceasta este cea mai costisitoare metodă de profilaxie, însă efectul reinvestirii prin creșterea producției de lapte și reducerea cheltuielilor veterinare va fi de la 1:2 până la 1:5.
Strategia de furajare a vacilor VITAGRO Nutrition în perioada de repaus mamar târziu prevede utilizarea în produsele sale a unor hepatoprotectori de calitate, adsorbanți de micotoxine, forme chelatate ale microelementelor, macroelemente, vitamine liposolubile și săruri anionice palatabile pentru acidifiere metabolică, cu scopul stimulării metabolismului calciului. Pentru perioada de repaus mamar târziu a fost dezvoltat special produsul complex Vitamix Close Up 31.
Scopul utilizării Vitamix Close Up 31 este reducerea DCAB, adică a balanței cation-anion, ceea ce stimulează eliberarea calciului din depozite înainte de fătare și previne dezvoltarea hipocalcemiei după fătare.
Vitamix Close Up 31 este un produs complex care conține hepatoprotector, adsorbant de micotoxine, antioxidanți, compuși chelatați ai microelementelor, macroelemente disponibile, vitamine din grupele A, B, D, E și metionină protejată. Împreună, acest complex sincronizează nivelul Ca și Mg în metabolism și susține nivelul necesar al acestor elemente pentru un start bun al lactației.
Complex vitamin-mineral pentru vaci în perioada de repaus mamar târziu Vitamix Close Up 31
Tabel 1
| Denumire | Unități de măsură | Valoare |
|---|---|---|
| Energie (VEM) | 229,8 | |
| Substanță uscată | g/kg | 949,9 |
| Proteină digestibilă intestinal (DVE) | g/kg | 25,5 |
| OEB | g/kg | 6,8 |
| Grăsime brută | g/kg | 127,6 |
| Calciu | g/kg | 118,0 |
| Fosfor | g/kg | 33,2 |
| Magneziu | g/kg | 37,2 |
| Sodiu | g/kg | 1,0 |
| Clor | g/kg | 101,0 |
| Potasiu | g/kg | 4,4 |
| Na+K-Cl | meq/kg | -2692,0 |
| Na+K-Cl-S | meq/kg | -3793,0 |
| Metionină digestibilă intestinal | g/kg | 0,686 |
| Vitamina A | UI/kg | 140000,0 |
| Vitamina D3 | UI/kg | 40000,0 |
| Vitamina Е | mg/kg | 2000,0 |
| Fier | mg/kg | 947,6 |
| Cupru | mg/kg | 323,3 |
| Zinc | mg/kg | 1819,0 |
| Mangan | mg/kg | 1220,5 |
| Iod | mg/kg | 75,4 |
| Cobalt | mg/kg | 115,5 |
| Seleniu | mg/kg | 6,0 |
| Sulf | g/kg | 17,5 |
| Chelat de zinc | mg/kg | 99,0 |
| Chelat de cupru | mg/kg | 72,0 |
| Chelat de mangan | mg/kg | 87,0 |
| Chelat de fier | mg/kg | 60,0 |
| Crom | mg/kg | 16,0 |
Dozarea Vitamix Close Up 31: de la 500 g până la 900 g pe cap pe zi. Dozarea finală se stabilește în funcție de pH-ul urinei.
Este obligatoriu controlul pH-ului urinei de 2 ori pe săptămână, la aceeași oră, la 6-8 ore după furajarea TMR. Rezultate bune se obțin la un pH mediu al urinei de aproximativ 5,8-6,0.
Corectitudinea rației formulate după principiul acidifierii metabolice poate fi verificată conform tabelului 2.
Tabel 2
| Substanțe minerale | % în substanța uscată a rației | Conținut g/zi/cap |
|---|---|---|
| Calciu | 1,5 | 180,0 |
| Fosfor | 0,4 | 45,0 |
| Magneziu | 0,4-0,5 | 55-60 |
| Sodiu | 0,1-0,2 | 12-24 |
| Potasiu | 1,0-1,5 | 120-180 |
| Sulf | 0,4-0,5 | 45-55 |
| Clor | 0,8-1,0 | 95-120 |
Indicatorii unei strategii corect alese de furajare cu 3 săptămâni înainte de fătare
Tabel 3
| Nr. | Indicator | Rezultat |
|---|---|---|
| 1 | Hipocalcemie clinică | Nu mai mult de 1% |
| 2 | Retenție placentară | Nu mai mult de 10% |
| 3 | Deplasarea abomasului | Nu mai mult de 2% |
| 4 | Endometrite | Nu mai mult de 10% |
| 5 | Reformarea vacilor în primele 60 de zile de lactație | Nu mai mult de 5% |